Chirurgie Oncologică Abdominală

Chirurgie Oncologică Abdominală

 

Alege tehnici operatorii profesionale!


Pentru o viață sănătoasă. Grijă pentru vindecare.

 

Alege tehnici operatorii profesionale!


Pentru o viață sănătoasă. Grijă pentru vindecare.


Îmbunătățim calitatea vieții tale!


Cancerele tubului digestiv precum cancerul de colon, cancerul de rect și cancerul de stomac sunt unele dintre cele mai frecvent întâlnite. Factorii care pot afecta șansele de reușită ale terapiei sunt identificarea târzie a afecțiunii și formele histologice agresive de cancer. Este esențial ca afecțiunea să fie identificată cât mai devreme, pentru începerea rapidă a unui tratament chirurgical. Experiența amplă în chirurgia oncologica digestivă, alături de profesionalism și o îngrijire bazată pe empatie și sprijin permanent, determină o probabilitate crescută de vindecare a pacienților și obținerea celor mai bune rezultate. Formarea mea profesională și experiența operatorie îmi permit atât abordul stadiilor incipiente, cât și al stadiilor avansate de cancer digestiv, care necesită intervenții chirurgicale cu un grad crescut de complexitate. Toate tehnicile chirurgicale urmăresc, în primul rând, siguranța pacientului.

Îmbunătățim calitatea vieții tale!


Cancerele tubului digestiv precum cancerul de colon, cancerul de rect și cancerul de stomac sunt unele dintre cele mai frecvent întâlnite. Factorii care pot afecta șansele de reușită ale terapiei sunt identificarea târzie a afecțiunii și formele histologice agresive de cancer. Este esențial ca afecțiunea să fie identificată cât mai devreme, pentru începerea rapidă a unui tratament chirurgical. Experiența amplă în chirurgia oncologica digestivă, alături de profesionalism și o îngrijire bazată pe empatie și sprijin permanent, determină o probabilitate crescută de vindecare a pacienților și obținerea celor mai bune rezultate. Formarea mea profesională și experiența operatorie îmi permit atât abordul stadiilor incipiente, cât și al stadiilor avansate de cancer digestiv, care necesită intervenții chirurgicale cu un grad crescut de complexitate. Toate tehnicile chirurgicale urmăresc, în primul rând, siguranța pacientului.

Intervenții chirurgie oncologică abdominală

Gastrectomia totală
Gastrectomia totală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează întreg stomacul. Stomacul este un organ digestiv situat în partea superioară a abdomenului; capătul superior al stomacului este conectat la esofag, iar partea inferioară la un sement de intestin subtire (duoden). Indicația cea mai frecventă pentru operația de gastrectomie totală este cancerul gastric. Chirurgul va îndepărta stomacul în totalitate, va realiza o nouă legătură digestivă între esofag și intestinul subțire; de asemenea va îndepărta și ganglionii limfatici aflați în apropierea stomacului. După această operație veți putea mânca în continuare; dar vor fi necesare modificari ale stilului de viață.
Gastrectomia parțială
Gastrectomia parțială reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune a stomacului. Stomacul este un organ digestiv situat în partea superioară a abdomenului; capătul superior al stomacului este conectat la esofag, iar partea inferioară la un segment de intestin subțire (duoden). Indicațiile cele mai frecvente al gastrectomiei parțiale sunt: cancerul gastric, tumorile gastrice benigne (non-canceroase) și ulcerele gastrice. Chirurgul îndepărtează porțiunea de stomac dorită și realizează noul circuit digestiv printr-o legătură între porțiunea de stomac păstrată și intestinul subțire; dacă operația se realizează pentru cancer, vor fi îndepărtați și ganglionii limfatici din jurul stomacului.
Gastro-entero-anastomoza
Gastro-entero-anastomoza reprezintă procedura chirurgicală prin care se realizează o legătură între stomac și intestinul subțire. De regulă, această procedură reprezintă o parte a operației de gastrectomie parțială. Dar ea poate fi folosită ți ca o intervenție de sine stătătoare, în chirurgia oncologică, când se dorește a ocoli un obstacol tumoral la nivelul porțiunii terminale a stomacului, duodenului sau pancreasului.
Gastrostomia de alimentație
Gastrostomia reprezintă procedura prin care se introduce în stomac un tub pentru a realiza nutriția pacientului. Procedura se poate realiza pe cale endoscopică sau pe cale chirurgicală. În situația în care nu se poate realiza gastrostomia endoscopică (prezența unui obstacol digestiv care nu permite trecerea endoscopului până în stomac), gastrostoma trebuie realizată chirurgical.
Enterectomia
Enterectomia reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune de intestin subțire. Intestinul subțire este un organ digestiv care este conectat în partea superioară cu stomacul, iar în partea inferioară se continuă cu intestinul gros. Enterectomia se realizează pentru diverse afecțiuni ale intestinului, care includ: cancer de intestin subțire, boli inflamatorii intestinale, afecțiuni ischemice intestinale, obstrucții intestinale, etc. După îndepărtarea porțiunii dorite de intestin subțire, chirurgul va realiza o legatură (anastomoză în termeni medicali) între cele două capete rămase de intestin subțire.
Derivația entero-enterală
Derivația entero-enterală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o legătură între două porțiuni diferite de intestin subțire, cu scopul de a ocoli un obstacol. Intestinul subțire este un organ digestiv care este conectat în partea superioară cu stomacul, iar în partea inferioară se continuă cu intestinul gros. Printre indicațiile frecvente ale acestei operații se numără: diverse cancere abdominale, boli inflamatorii intestinale, aderențe importante postoperatorii.
Derivația entero-colică
Derivația entero-colică reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o legatură între o porțiune de intestin subțire și o porțiune de intestin gros, cu scopul de a ocoli un obstacol. Intestinul subțire este un organ digestiv care este conectat în partea superioară cu stomacul, iar în partea inferioară se continuă cu intestinul gros. Printre indicațiile frecvente ale acestei operații se numără: diverse cancere abdominale, boli inflamatorii intestinale, aderențe importante postoperatorii.
Ileostoma
Ileostoma reprezintă o intervenție chirurgicală prin care se realizează o stomă digestivă la nivelul unei porțiuni terminale de intestin subțire (adica un anus contra naturii). Aceasta înseamnă că o porțiune de intestin subțire va fi exteriorizată din abdomen, adusă la suprafața abdomenului și se va realiza o comunicare între intestin și exterior. Gazele și materiile fecale conținute de intestinul subțire se vor evacua în continuare la acest nivel și nu vor mai urma drumul firesc prin intestinul gros și anus către exterior (de aici denumirea de “anus contra naturii”). Materiile fecale vor fi colectate într-o pungă specială care va fi aplicată pe pielea pacientului, peste ileostomă. Ileostomele pot fi realizate cu un caracter definitiv sau doar temporar. Cele mai frecvente indicații de realizare a ileostomelor sunt: în cadrul unor intervenții chirurgicale complexe la nivelul rectului și anusului, anastomoze digestive (legaturi digestive create chirurgical) care au nevoie de timp pentru a se vindeca, boli inflamatorii intestinale.
Desființarea de ileostomă/Repunere în transit
Desființarea de ileostomă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se desființează o ileostomă temporară realizată la un moment anterior. Intervenția se realizează printr-o incizie practicată chiar la nivelul stomei respective. Chirurgul va îndepărta porțiunea de intestin subțire care conține stoma propriu-zisă și va realiza o legatură între cele doua capete de intestin ramase.
Jejunostoma
Jejunostoma de alimentație reprezintă intervenția chirurgicală prin care se introduce un tub în prima porțiune a intestinului subțire (jejun) pentru a realiza alimentarea pacientului. De regulă, jejunostoma de alimentație este realizată în contextul unei intervenții chirurgicale majore ce implică tubul digestiv superior (esofag, stomac), pentru pacienți care ar beneficia de acest mod de alimentație după operație. Ca operație de sine stătătoare, se realizează pentru pacienți cu afecțuni neurologice grave sau cu tumori de cap și/sau gât, pacienți care nu beneficiază de altă cale de alimentație.
Colectomia segmentară
Colectomia segmentară reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune de intestin gros. Intestinul gros face parte din tubul digestiv, fiind conectat superior cu intestinul subțire și inferior întinzându-se până la nivelul anusului. El este alcatuit din colon și din rect. Printre cele mai fecvente indicații ale colectomiei sunt: cancerul de colon, obstrucția intestinală la nivel colonic, bolile inflamatorii intestinale, diverticuloza colonică, tumorile benigne colonice. Chirurgul va îndepărta porțiunea dorită de colon, după care fie va realiza o legatură între cele două capete de intestin rămase, fie va sutura (adică va închide) capătul de intestin mai apropiat de anus și va exterioriza la piele celălalt capăt, astfel creând o stomă digestivă.
Hemicolectomia dreaptă
Hemicolectomia dreaptă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează porțiunea dreaptă a colonului, aproximativ jumătate din colon. Colonul prezintă patru porțiuni: colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent și colonul sigmoid. Operația de hemicolectomie dreaptă implică îndepărtarea unei porțiuni de intestin subțire, a cecului, a colonului ascendent și a primei treimi de colon transvers, împreună cu ganglioni limfatici și grasime. Dupa ce îndepărtează colonul drept, chirurgul va realiza de regulă o legătura între segmentele de intestin subțire și gros rămase. Printre cele mai fecvente indicații ale hemicolectomiei drepte sunt: cancerul de colon drept, bolile inflamatorii intestinale cu afectare de colon drept, obstrucția intestinală la nivelul colonului drept, tumorile benigne de colon drept, diverticuloza colonică dreaptă.
Colectomia transversă
Colectomia transversă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune a colonului transvers. Indicația cea mai frecventă este reprezentată de cancerul de tremie medie a colonului transvers. Chirurgul va îndepărta porțiunea dorită a colonului transvers și apoi va realiza de regulă o legătura între cele două segmente de intestin rămase.
Hemicolectomia stânga
Hemicolectomia stânga reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează porțiunea stângă a colonului. Această operație implică indepărtarea treimii distale de colon transvers, a colonului descendent și a colonului sigmoid, împreună cu ganglioni limfatici și grasime. Dupa ce îndepărtează colonul stâng, chirurgul va realiza de regulă o legătură între cele două segmente de intestin gros rămase. În situația în care calitatea segmentelor intestinale nu permite realizarea unei legături, capătul de intestin mai apropiat de anus va fi suturat (adică închis), iar celălat capăt va fi exteriorizat la piele prin confecționare unei stome digestive. Singura indicație a hemicolectomiei stângi în prezent este cancerul de colon descendent.
Colectomia totală
Colectomia totală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza colonul în totalitate. Această operație este cea mai agresivă intervenție chirurgicală din chirurgia colonică, realizându-se rar și în contextul unor situații medicale specifice: cancer colonic multiplu, cancer colonic obstructiv cu localizare sigmoidiană, boli inflamatorii intestinale care nu pot fi controlate prin tratament medicamentos, polipi colonici multipli sau polipoză colonică difuză. Chirurgul va îndepărta o porțiune de intestin subțire, cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent și colonul sigmoid, împreună cu ganglioni limfatici și grăsime. Finalul operației va fi reprezentat de realizarea unei legături între segmentele de intestin rămase (intestin subțire și rect), sau realizarea unei stome digestive (ileostomă).
Colostoma
Colostoma reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o stomă digestivă la nivelul unei porțiuni de colon (adică un anus contra naturii). Aceasta înseamnă ca o anumită porțiune a colonului va fi adusă la suprafață abdomenului și se va realiza o comunicare între colon și exterior. Gazele și materiile fecale conținute de colon se vor evacua în continuare la nivelul acestei noi deschideri, și nu vor mai urma drumul firesc prin restul intestinului gros și anus către exterior (de aici apare denumirea de “anus contra naturii”). Materiile fecale vor fi colectate într-o pungă specială care va fi aplicată pe pielea pacientului, peste colostomă. Colostomele pot fi temporare sau definitive, laterale sau terminale. Cele mai frecvente indicatii pentru realizarea unei colostome sunt: cancerul de colon sau rect, obstructia intestinala la nivel colonic sau rectal, bolile inflamatorii intestinale, diverticulita.
Derivația colo-colică
Derivația colo-colică reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o legatură între două segmente diferite de colon, cu scopul de a ocoli un obstacol. Indicația cea mai frecventă a acestei operații este cancerul de colon ce invadează organele din jur și nu poate fi rezecat.
Desființarea de colostomă/Repunerea în transit după operația Hartmann
Desființarea de colostomă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se desființeaza o colostomă practicată anterior. În situația în care se desființează o colostomă laterala, chirurgul va realiza o incizie în jurul stomei și va reconecta segmentul superior de colon la cel inferior. Dacă trebuie desființată o colostomă terminală, atunci chirurgul trebuie să realizeze o incizie de mai mari dimensiuni, care ii va permite să localizeze ambele segmente de intestin și să realizeze noua legatură intestinală.
Rezecția rectală anterioară
Rezecția rectală pe cale anterioară reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o tumoră de rect folosindu-se un abord abdominal (incizia chirurgicală are loc la nivelul abdomenului pacientului). Rectul este partea terminală a intestinului gros, fiind conectat superior cu colonul sigmoid și inferior continuându-se cu anusul. Chirurgul va îndepărta porțiunea de rect care conține tumora împreună cu țesutul conjunctivo-adipos (mesorect) care înconjoară și care conține vase de sânge, vase limfatice și ganglioni limfatici. Apoi va realiza o legătură (în termeni chirurgicali “o anastomoză”) între capătul de colon rămas superior și segmentul de rect rămas inferior. Cu cât este mai joasă și mai apropiată de anus această legătură, cu atât intervenția chirurgicală este mai complexă și cu un procent mai mare de complicații. Pentru a acorda timpul necesar de vindecare a acestei legături și a devia fluxul de materii fecale de la acest nivel, de regula se realizează o ileostomă temporară care se menține minimum 8 săptămâni de la operație. În situația în care segmentul de colon este de calitate slabă și nu poate fi reconectat în condiții de siguranță la segmentul rectal, chirurgul este nevoit să închidă capătul rectal și să exteriorizeze segmentul de colon la suprafața abdomenului realizând o colostomă.
Amputația de rect abdomino-perineală
Amputația de rect abdomino-perineală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează tumoră de rect împreună cu rectul în totalitate și anusul, folosindu-se un abord mixt abdomino-perineal (asta înseamnă că se folosesc două incizii, una pe abdomen și una perineală – în jurul anusului). Rectul este partea terminală a intestinului gros, fiind conectat superior cu colonul sigmoid și inferior continuându-se cu anusul. Operația de amputație presupune realizarea a doi “timpi” chirurgicali, a două etape. Primul este “timpul abdominal”, în care echipa chirurgicală eliberează rectul de organele din jur la care este conectat și îl secționează superior, “desprinzându-l” de colonul sigmoid. A doua etapă, “timpul perineal”, presupune eliberarea anusului din aderențele perineale. Colostoma definitivă este obligatorie în acest tip de operație.
Splenectomia totala
Splenectomia reprezintă intervenția chirurgicală de îndepărtare a splinei. Splina este un organ situat în partea superioară stânga a abdomenului, în mod normal “ascunsă” de rebordul costal stâng. Are multiple funcții în economia organismului, printre care cele mai importante ar fi funcția imunitară și cea de a filtra și de a stoca elementele sangvine. Cele mai frecvente indicații pentru splenectomie sunt: ruptura splenică post-traumatică, splenomegalia de diverse cauze, purpura trombocitopenică idiopatică, diverse cancere ale sangelui (leucemii, limfom Hodgkin și non Hodgkin). Operația se poate realiza atât printr-un abord clasic, cât și laparoscopic. De regulă, modul de abord este determinat de mărimea splinei. Cu cât splina este mai mare, cu atât mai mari sunt șansele ca chirurgul să aleagă o operație clasică.
Duodenopancreatectomia cefalică
Duodenopancreatectomia cefalică este o intervenție chirurgicală complexa prin care se îndepărtează capul pancreatic (porțiunea cefalică), prima porțiune a intestinului subțire (duodenul), vezica biliară (colecistul) și calea biliară. Organele care rămân sunt reatașate pentru a oferi pacientilor după operație un circuit digestiv cât mai aproape de normal. Pancreasul este o glandă digestivă situată profund în cavitatea abdominală, în strânsă relație anatomică cu duodenul; prezintă trei părți: capul, corpul și coada pancreatică. Prin secreția sa, are un rol important în digestie și în controlul nivelului de zahăr din sânge. Operația de duodenopancreatectomie cefalică este folosită ca și tratament chirurgical pentru cancerul de pancreas, cancerul duodenal, cancerul de cale biliară, pancreatită cronică. Este una dintre cele mai complexe intervenții din chirurgia abdominală, ce asociază riscuri importante, dar care salvează viața pacienților cu cancer.
Splenopancreatectomia corporeo-caudală
Splenopancreatectomia corporeo-caudală este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează corpul și coada pancreasului împreuna cu splina. Pancreasul este o glandă digestivă situată profund în cavitatea abdominală; prezintă trei parți: capul, corpul și coada pancreatică. Prin secreția sa, are un rol important în digestie și în controlul nivelului de zahăr din sânge. De regulă această intervenție se realizează pentru cancer de corp sau coadă de pancreas. Chirurgul îndepărtează și splina datorită relației strânse dintre coada pancreasului și splină. Deși mai putin complexă decăt duodenopancreatectomia, splenopancreatectomia reprezintă o intervenție chirurgicală majoră, cu riscuri importante asociate.
Pancreatectomia corporeo-caudală
Pancreatectomia corporeo-caudală este intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza corpul și coada de pancreas, cu conservarea splinei. Pancreasul este o glandă digestivă situată profund în cavitatea abdominală; prezinta trei parti: capul, corpul și coada pancreatică. Prin secreția sa, are un rol important în digestie și în controlul nivelului de zahăr din sânge. Aceasta intervenție se practică pentru leziuni de pancreatită cronică, tumori benigne (tumori necanceroase) de corp și coadă de pancreas, leziuni traumatice. În toate aceste situații, datorită caracterului de benignitate,splina poate fi conservată.
Rezecție sarcom retroperitoneal
Rezecția unui sarcom retroperitoneal reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza o tumoră malignă retroperitoneală. Sarcoamele retroperitoneale sunt tumori maligne rare, cu punct de plecare în tesutul conjunctiv din spațiul retroperitoneal; la momentul diagnosticului, ele pot atinge dimensiuni considerabile și pot invada o serie de organe retroperitoneale invecinate (pancreas, duoden, rinichi) sau structuri vasculare majore retroperitoneale (artera aortă, artera iliacă comună, vena cavă inferioară). Echipa chirurgicală trebuie să îndeparteze tumora în totalitate, ceea ce implica și îndepărtarea organelor invecinate invadate de tumoră. Gradul crescut de complexitate al acestor operații face ca acești pacienti să fie adresați unor centre cu mare experiență în acest gen de chirurgie.
Nefrectomia totală radicală
Nefrectomia totală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza un rinichi în totalitate. Rinichii fac parte din sistemul urinar, fiind organe situate profund, în partea superioară a abdomenului. Urina produsă de rinichi este transportată de uretere până în vezica urinară. Printre cele mai frecvente indicații ale nefrectomiei sunt: cancerul renal, tumorile renale benigne (non-canceroase), diverse afecțiuni renale. În timpul unei nefrectomii totale radicale, chirurgul va îndepărta rinichiul în totalitate, dar și o mare parte din ureterul corespunzător rinichiului, glanda suprarenală și ganglioni limfatici. După această intervenție vor fi necesare modificari ale stilului de viață pentru a proteja rinchiul rămas.
Nefrosuprarenalectomia
Nefrosuprarenalectomia reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate rinichiul și glanda suprarenală corespunzătoare. Indicația cea mai frecventă este reprezentată de cancerul renal.
Suprarenalectomia
Suprarenalectomia reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează glanda suprarenală. Glanda suprarenală este situată deasupra rinichiului, profund în partea superioară a abdomenului. Funcția sa este de a produce hormoni, care au efecte asupra majorității organelor din corpul nostru. Cele mai frecvente indicații ale acestei operații sunt situațiile în care glanda suprarenală creste mult în dimensiuni și realizează o producție exagerată de hormoni. O altă indicație, mai rară, este cancerul de glandă suprarenală.

Intervenții chirurgie oncologică abdominală

Gastrectomia totală
Gastrectomia totală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează întreg stomacul. Stomacul este un organ digestiv situat în partea superioară a abdomenului; capătul superior al stomacului este conectat la esofag, iar partea inferioară la un sement de intestin subtire (duoden). Indicația cea mai frecventă pentru operația de gastrectomie totală este cancerul gastric. Chirurgul va îndepărta stomacul în totalitate, va realiza o nouă legătură digestivă între esofag și intestinul subțire; de asemenea va îndepărta și ganglionii limfatici aflați în apropierea stomacului. După această operație veți putea mânca în continuare; dar vor fi necesare modificari ale stilului de viață.
Gastrectomia parțială
Gastrectomia parțială reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune a stomacului. Stomacul este un organ digestiv situat în partea superioară a abdomenului; capătul superior al stomacului este conectat la esofag, iar partea inferioară la un segment de intestin subțire (duoden). Indicațiile cele mai frecvente al gastrectomiei parțiale sunt: cancerul gastric, tumorile gastrice benigne (non-canceroase) și ulcerele gastrice. Chirurgul îndepărtează porțiunea de stomac dorită și realizează noul circuit digestiv printr-o legătură între porțiunea de stomac păstrată și intestinul subțire; dacă operația se realizează pentru cancer, vor fi îndepărtați și ganglionii limfatici din jurul stomacului.
Gastro-entero-anastomoza
Gastro-entero-anastomoza reprezintă procedura chirurgicală prin care se realizează o legătură între stomac și intestinul subțire. De regulă, această procedură reprezintă o parte a operației de gastrectomie parțială. Dar ea poate fi folosită ți ca o intervenție de sine stătătoare, în chirurgia oncologică, când se dorește a ocoli un obstacol tumoral la nivelul porțiunii terminale a stomacului, duodenului sau pancreasului.
Gastrostomia de alimentație
Gastrostomia reprezintă procedura prin care se introduce în stomac un tub pentru a realiza nutriția pacientului. Procedura se poate realiza pe cale endoscopică sau pe cale chirurgicală. În situația în care nu se poate realiza gastrostomia endoscopică (prezența unui obstacol digestiv care nu permite trecerea endoscopului până în stomac), gastrostoma trebuie realizată chirurgical.
Enterectomia
Enterectomia reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune de intestin subțire. Intestinul subțire este un organ digestiv care este conectat în partea superioară cu stomacul, iar în partea inferioară se continuă cu intestinul gros. Enterectomia se realizează pentru diverse afecțiuni ale intestinului, care includ: cancer de intestin subțire, boli inflamatorii intestinale, afecțiuni ischemice intestinale, obstrucții intestinale, etc. După îndepărtarea porțiunii dorite de intestin subțire, chirurgul va realiza o legatură (anastomoză în termeni medicali) între cele două capete rămase de intestin subțire.
Derivația entero-enterală
Derivația entero-enterală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o legătură între două porțiuni diferite de intestin subțire, cu scopul de a ocoli un obstacol. Intestinul subțire este un organ digestiv care este conectat în partea superioară cu stomacul, iar în partea inferioară se continuă cu intestinul gros. Printre indicațiile frecvente ale acestei operații se numără: diverse cancere abdominale, boli inflamatorii intestinale, aderențe importante postoperatorii.
Derivația entero-colică
Derivația entero-colică reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o legatură între o porțiune de intestin subțire și o porțiune de intestin gros, cu scopul de a ocoli un obstacol. Intestinul subțire este un organ digestiv care este conectat în partea superioară cu stomacul, iar în partea inferioară se continuă cu intestinul gros. Printre indicațiile frecvente ale acestei operații se numără: diverse cancere abdominale, boli inflamatorii intestinale, aderențe importante postoperatorii.
Ileostoma
Ileostoma reprezintă o intervenție chirurgicală prin care se realizează o stomă digestivă la nivelul unei porțiuni terminale de intestin subțire (adica un anus contra naturii). Aceasta înseamnă că o porțiune de intestin subțire va fi exteriorizată din abdomen, adusă la suprafața abdomenului și se va realiza o comunicare între intestin și exterior. Gazele și materiile fecale conținute de intestinul subțire se vor evacua în continuare la acest nivel și nu vor mai urma drumul firesc prin intestinul gros și anus către exterior (de aici denumirea de “anus contra naturii”). Materiile fecale vor fi colectate într-o pungă specială care va fi aplicată pe pielea pacientului, peste ileostomă. Ileostomele pot fi realizate cu un caracter definitiv sau doar temporar. Cele mai frecvente indicații de realizare a ileostomelor sunt: în cadrul unor intervenții chirurgicale complexe la nivelul rectului și anusului, anastomoze digestive (legaturi digestive create chirurgical) care au nevoie de timp pentru a se vindeca, boli inflamatorii intestinale.
Desființarea de ileostomă/Repunere în transit
Desființarea de ileostomă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se desființează o ileostomă temporară realizată la un moment anterior. Intervenția se realizează printr-o incizie practicată chiar la nivelul stomei respective. Chirurgul va îndepărta porțiunea de intestin subțire care conține stoma propriu-zisă și va realiza o legatură între cele doua capete de intestin ramase.
Jejunostoma
Jejunostoma de alimentație reprezintă intervenția chirurgicală prin care se introduce un tub în prima porțiune a intestinului subțire (jejun) pentru a realiza alimentarea pacientului. De regulă, jejunostoma de alimentație este realizată în contextul unei intervenții chirurgicale majore ce implică tubul digestiv superior (esofag, stomac), pentru pacienți care ar beneficia de acest mod de alimentație după operație. Ca operație de sine stătătoare, se realizează pentru pacienți cu afecțuni neurologice grave sau cu tumori de cap și/sau gât, pacienți care nu beneficiază de altă cale de alimentație.
Colectomia segmentară
Colectomia segmentară reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune de intestin gros. Intestinul gros face parte din tubul digestiv, fiind conectat superior cu intestinul subțire și inferior întinzându-se până la nivelul anusului. El este alcatuit din colon și din rect. Printre cele mai fecvente indicații ale colectomiei sunt: cancerul de colon, obstrucția intestinală la nivel colonic, bolile inflamatorii intestinale, diverticuloza colonică, tumorile benigne colonice. Chirurgul va îndepărta porțiunea dorită de colon, după care fie va realiza o legatură între cele două capete de intestin rămase, fie va sutura (adică va închide) capătul de intestin mai apropiat de anus și va exterioriza la piele celălalt capăt, astfel creând o stomă digestivă.
Hemicolectomia dreaptă
Hemicolectomia dreaptă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează porțiunea dreaptă a colonului, aproximativ jumătate din colon. Colonul prezintă patru porțiuni: colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent și colonul sigmoid. Operația de hemicolectomie dreaptă implică îndepărtarea unei porțiuni de intestin subțire, a cecului, a colonului ascendent și a primei treimi de colon transvers, împreună cu ganglioni limfatici și grasime. Dupa ce îndepărtează colonul drept, chirurgul va realiza de regulă o legătura între segmentele de intestin subțire și gros rămase. Printre cele mai fecvente indicații ale hemicolectomiei drepte sunt: cancerul de colon drept, bolile inflamatorii intestinale cu afectare de colon drept, obstrucția intestinală la nivelul colonului drept, tumorile benigne de colon drept, diverticuloza colonică dreaptă.
Colectomia transversă
Colectomia transversă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o porțiune a colonului transvers. Indicația cea mai frecventă este reprezentată de cancerul de tremie medie a colonului transvers. Chirurgul va îndepărta porțiunea dorită a colonului transvers și apoi va realiza de regulă o legătura între cele două segmente de intestin rămase.
Hemicolectomia stânga
Hemicolectomia stânga reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează porțiunea stângă a colonului. Această operație implică indepărtarea treimii distale de colon transvers, a colonului descendent și a colonului sigmoid, împreună cu ganglioni limfatici și grasime. Dupa ce îndepărtează colonul stâng, chirurgul va realiza de regulă o legătură între cele două segmente de intestin gros rămase. În situația în care calitatea segmentelor intestinale nu permite realizarea unei legături, capătul de intestin mai apropiat de anus va fi suturat (adică închis), iar celălat capăt va fi exteriorizat la piele prin confecționare unei stome digestive. Singura indicație a hemicolectomiei stângi în prezent este cancerul de colon descendent.
Colectomia totală
Colectomia totală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza colonul în totalitate. Această operație este cea mai agresivă intervenție chirurgicală din chirurgia colonică, realizându-se rar și în contextul unor situații medicale specifice: cancer colonic multiplu, cancer colonic obstructiv cu localizare sigmoidiană, boli inflamatorii intestinale care nu pot fi controlate prin tratament medicamentos, polipi colonici multipli sau polipoză colonică difuză. Chirurgul va îndepărta o porțiune de intestin subțire, cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent și colonul sigmoid, împreună cu ganglioni limfatici și grăsime. Finalul operației va fi reprezentat de realizarea unei legături între segmentele de intestin rămase (intestin subțire și rect), sau realizarea unei stome digestive (ileostomă).
Colostoma
Colostoma reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o stomă digestivă la nivelul unei porțiuni de colon (adică un anus contra naturii). Aceasta înseamnă ca o anumită porțiune a colonului va fi adusă la suprafață abdomenului și se va realiza o comunicare între colon și exterior. Gazele și materiile fecale conținute de colon se vor evacua în continuare la nivelul acestei noi deschideri, și nu vor mai urma drumul firesc prin restul intestinului gros și anus către exterior (de aici apare denumirea de “anus contra naturii”). Materiile fecale vor fi colectate într-o pungă specială care va fi aplicată pe pielea pacientului, peste colostomă. Colostomele pot fi temporare sau definitive, laterale sau terminale. Cele mai frecvente indicatii pentru realizarea unei colostome sunt: cancerul de colon sau rect, obstructia intestinala la nivel colonic sau rectal, bolile inflamatorii intestinale, diverticulita.
Derivația colo-colică
Derivația colo-colică reprezintă intervenția chirurgicală prin care se realizează o legatură între două segmente diferite de colon, cu scopul de a ocoli un obstacol. Indicația cea mai frecventă a acestei operații este cancerul de colon ce invadează organele din jur și nu poate fi rezecat.
Desființarea de colostomă/Repunerea în transit după operația Hartmann
Desființarea de colostomă reprezintă intervenția chirurgicală prin care se desființeaza o colostomă practicată anterior. În situația în care se desființează o colostomă laterala, chirurgul va realiza o incizie în jurul stomei și va reconecta segmentul superior de colon la cel inferior. Dacă trebuie desființată o colostomă terminală, atunci chirurgul trebuie să realizeze o incizie de mai mari dimensiuni, care ii va permite să localizeze ambele segmente de intestin și să realizeze noua legatură intestinală.
Rezecția rectală anterioară
Rezecția rectală pe cale anterioară reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează o tumoră de rect folosindu-se un abord abdominal (incizia chirurgicală are loc la nivelul abdomenului pacientului). Rectul este partea terminală a intestinului gros, fiind conectat superior cu colonul sigmoid și inferior continuându-se cu anusul. Chirurgul va îndepărta porțiunea de rect care conține tumora împreună cu țesutul conjunctivo-adipos (mesorect) care înconjoară și care conține vase de sânge, vase limfatice și ganglioni limfatici. Apoi va realiza o legătură (în termeni chirurgicali “o anastomoză”) între capătul de colon rămas superior și segmentul de rect rămas inferior. Cu cât este mai joasă și mai apropiată de anus această legătură, cu atât intervenția chirurgicală este mai complexă și cu un procent mai mare de complicații. Pentru a acorda timpul necesar de vindecare a acestei legături și a devia fluxul de materii fecale de la acest nivel, de regula se realizează o ileostomă temporară care se menține minimum 8 săptămâni de la operație. În situația în care segmentul de colon este de calitate slabă și nu poate fi reconectat în condiții de siguranță la segmentul rectal, chirurgul este nevoit să închidă capătul rectal și să exteriorizeze segmentul de colon la suprafața abdomenului realizând o colostomă.
Amputația de rect abdomino-perineală
Amputația de rect abdomino-perineală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează tumoră de rect împreună cu rectul în totalitate și anusul, folosindu-se un abord mixt abdomino-perineal (asta înseamnă că se folosesc două incizii, una pe abdomen și una perineală – în jurul anusului). Rectul este partea terminală a intestinului gros, fiind conectat superior cu colonul sigmoid și inferior continuându-se cu anusul. Operația de amputație presupune realizarea a doi “timpi” chirurgicali, a două etape. Primul este “timpul abdominal”, în care echipa chirurgicală eliberează rectul de organele din jur la care este conectat și îl secționează superior, “desprinzându-l” de colonul sigmoid. A doua etapă, “timpul perineal”, presupune eliberarea anusului din aderențele perineale. Colostoma definitivă este obligatorie în acest tip de operație.
Splenectomia totala
Splenectomia reprezintă intervenția chirurgicală de îndepărtare a splinei. Splina este un organ situat în partea superioară stânga a abdomenului, în mod normal “ascunsă” de rebordul costal stâng. Are multiple funcții în economia organismului, printre care cele mai importante ar fi funcția imunitară și cea de a filtra și de a stoca elementele sangvine. Cele mai frecvente indicații pentru splenectomie sunt: ruptura splenică post-traumatică, splenomegalia de diverse cauze, purpura trombocitopenică idiopatică, diverse cancere ale sangelui (leucemii, limfom Hodgkin și non Hodgkin). Operația se poate realiza atât printr-un abord clasic, cât și laparoscopic. De regulă, modul de abord este determinat de mărimea splinei. Cu cât splina este mai mare, cu atât mai mari sunt șansele ca chirurgul să aleagă o operație clasică.
Duodenopancreatectomia cefalică
Duodenopancreatectomia cefalică este o intervenție chirurgicală complexa prin care se îndepărtează capul pancreatic (porțiunea cefalică), prima porțiune a intestinului subțire (duodenul), vezica biliară (colecistul) și calea biliară. Organele care rămân sunt reatașate pentru a oferi pacientilor după operație un circuit digestiv cât mai aproape de normal. Pancreasul este o glandă digestivă situată profund în cavitatea abdominală, în strânsă relație anatomică cu duodenul; prezintă trei părți: capul, corpul și coada pancreatică. Prin secreția sa, are un rol important în digestie și în controlul nivelului de zahăr din sânge. Operația de duodenopancreatectomie cefalică este folosită ca și tratament chirurgical pentru cancerul de pancreas, cancerul duodenal, cancerul de cale biliară, pancreatită cronică. Este una dintre cele mai complexe intervenții din chirurgia abdominală, ce asociază riscuri importante, dar care salvează viața pacienților cu cancer.
Splenopancreatectomia corporeo-caudală
Splenopancreatectomia corporeo-caudală este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează corpul și coada pancreasului împreuna cu splina. Pancreasul este o glandă digestivă situată profund în cavitatea abdominală; prezintă trei parți: capul, corpul și coada pancreatică. Prin secreția sa, are un rol important în digestie și în controlul nivelului de zahăr din sânge. De regulă această intervenție se realizează pentru cancer de corp sau coadă de pancreas. Chirurgul îndepărtează și splina datorită relației strânse dintre coada pancreasului și splină. Deși mai putin complexă decăt duodenopancreatectomia, splenopancreatectomia reprezintă o intervenție chirurgicală majoră, cu riscuri importante asociate.
Pancreatectomia corporeo-caudală
Pancreatectomia corporeo-caudală este intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza corpul și coada de pancreas, cu conservarea splinei. Pancreasul este o glandă digestivă situată profund în cavitatea abdominală; prezinta trei parti: capul, corpul și coada pancreatică. Prin secreția sa, are un rol important în digestie și în controlul nivelului de zahăr din sânge. Aceasta intervenție se practică pentru leziuni de pancreatită cronică, tumori benigne (tumori necanceroase) de corp și coadă de pancreas, leziuni traumatice. În toate aceste situații, datorită caracterului de benignitate,splina poate fi conservată.
Rezecție sarcom retroperitoneal
Rezecția unui sarcom retroperitoneal reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza o tumoră malignă retroperitoneală. Sarcoamele retroperitoneale sunt tumori maligne rare, cu punct de plecare în tesutul conjunctiv din spațiul retroperitoneal; la momentul diagnosticului, ele pot atinge dimensiuni considerabile și pot invada o serie de organe retroperitoneale invecinate (pancreas, duoden, rinichi) sau structuri vasculare majore retroperitoneale (artera aortă, artera iliacă comună, vena cavă inferioară). Echipa chirurgicală trebuie să îndeparteze tumora în totalitate, ceea ce implica și îndepărtarea organelor invecinate invadate de tumoră. Gradul crescut de complexitate al acestor operații face ca acești pacienti să fie adresați unor centre cu mare experiență în acest gen de chirurgie.
Nefrectomia totală radicală
Nefrectomia totală reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărteaza un rinichi în totalitate. Rinichii fac parte din sistemul urinar, fiind organe situate profund, în partea superioară a abdomenului. Urina produsă de rinichi este transportată de uretere până în vezica urinară. Printre cele mai frecvente indicații ale nefrectomiei sunt: cancerul renal, tumorile renale benigne (non-canceroase), diverse afecțiuni renale. În timpul unei nefrectomii totale radicale, chirurgul va îndepărta rinichiul în totalitate, dar și o mare parte din ureterul corespunzător rinichiului, glanda suprarenală și ganglioni limfatici. După această intervenție vor fi necesare modificari ale stilului de viață pentru a proteja rinchiul rămas.
Nefrosuprarenalectomia
Nefrosuprarenalectomia reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate rinichiul și glanda suprarenală corespunzătoare. Indicația cea mai frecventă este reprezentată de cancerul renal.
Suprarenalectomia
Suprarenalectomia reprezintă intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează glanda suprarenală. Glanda suprarenală este situată deasupra rinichiului, profund în partea superioară a abdomenului. Funcția sa este de a produce hormoni, care au efecte asupra majorității organelor din corpul nostru. Cele mai frecvente indicații ale acestei operații sunt situațiile în care glanda suprarenală creste mult în dimensiuni și realizează o producție exagerată de hormoni. O altă indicație, mai rară, este cancerul de glandă suprarenală.
 

Procesul terapeutic


Luptăm și învingem împreună!

Programați o consultație cu medicul specialist


Identificăm tipul exact al problemei


Lucrăm împreună pentru a ne atinge obiectivul


Încercăm să încheiem terapia cu succes


 

Procesul terapeutic


Luptăm și învingem împreună!

Programați o consultație cu medicul specialist


Identificăm tipul exact al problemei


Lucrăm împreună pentru a ne atinge obiectivul


Încercăm să încheiem terapia cu succes