În articolul anterior am vorbit despre majoritatea testelor de screening ale cancerului colerectal. În cadrul acestui articol doresc să aduc în discuție frecvența cu care trebuie să fie realizate aceste teste pentru a avea un maxim de siguranță că nu «trecem» peste o problema ce putea fi diagnosticată din timp. Din punct de vedere al intervalului de timp necesar fiecăruia dintre aceste teste de screening pentru a fi eficient în scăderea incidenței și mortalității CCR, recomandările Colegiului American de Gastroenterologie sunt:
- testul imunochimic fecal – trebuie repetat anual;
- testul pentru sânge ocult în fecale – trebuie efectuat anual;
- testul ADN fecal – trebuie efectuat la 3 ani;
- colonoscopia – efectuată la fiecare 10 ani;
- sigmoidoscopia flexibilă – efectuată la fiecare 5 ani;
- colonografia CT – efectuată la fiecare 5 ani.
Pe lângă faptul că trebuie să știm ce sunt testele de screening și cu ce frecvență trebuiesc ele aplicate, foarte important este să știm la ce moment al vieții începem să le folosim. Pentru aceasta trebuie să înțelegem diferența dintre populația cu risc mediu pentru dezvoltarea unei anumite afecțiuni (acestea sunt persoanele obișnuite, ce nu prezintă un factor de risc care sa le crească riscul de a dezvolta afecțiunea respectivă) și populația cu risc crescut (persoanele care prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru afecțiunea respectivă).
Pentru populația cu risc mediu pentru cancer colorectal, ACG recomandă ca procesul de screening să se desfășoare între 50 și 75 de ani. Peste vârsta de 75 de ani, se poate continua în funcție de starea generală și de speranța de viață individuală.
În ceea ce privește populația cu risc crescut, recomandările Societății Americane de Cancer sunt ca procesul de screening să debuteze sub vârsta de 45 de ani, iar testele de screening să fie efectuate mai des. În acest grup sunt incluși indivizii cu:
- istoric familial puternic de polipi colorectali sau cancer colorectal;
- antecedente personale de polipi colorectali sau cancer colorectal;
- antecedente personale de boală inflamatorie intestinală (rectocolita ulcero-hemoragică sau boala Crohn);
- istoric familial de sindroame genetice ereditare: polipoza adenomatoasă familială, sindromul Lynch;
- antecedente personale de iradiere la nivel abdomino-pelvin pentru tratarea unui cancer
În speranța că informațiile oferite în acest articol vă vor fi de folos, aștept întrebările și feedback-ul vostru cu privire la articol și vă invit sa mă urmăriți pe paginile de Facebook și Instagram pentru a vă informa despre afectiunile cu care va puteți confrunta!