Pentru a înțelege mai bine etapele pe care trebuie să le parcurgeți în tratarea acestei afecțiuni, vă voi descrie cazul pacientei D. A. în vârstă de 25 de ani. Aceasta s-a prezentat la control pentru dureri în partea superioară dreaptă a abdomenului, apărute relativ recent. Pacienta avea deja efectuată o ecografie ce descria o formațiune chistică de mari dimensiuni situate în partea dreaptă a ficatului. Pentru a obține informații mult mai amănunțite despre localizarea chistului, natura acestei tumori chistice și raporturile cu marile vase de sânge din ficat, am solicitat un examen computer tomograf. 

Examenul computer tomograf a descris o formațiune chistică de peste 10/10 cm dezvoltată în partea dreaptă a ficatului. Însă CT nu a putut preciza cu absolută siguranță dacă este sau nu vorba despre un chist hidatic hepatic. Cu toate acestea a ridicat o mare suspiciune de chist hidatic hepatic. Vă atașez mai jos o serie de imagini CT ale chistului hidatic hepatic.

În această imagine se poate vedea partea inferioară a chistului hidatic hepatic.

În această imagine vedem partea superioară a chistului hidatic (săgeata roșie), iar săgeata albastră arată vezica biliară. 

Analizele de sânge efectuate nu au arătat nicio problemă de funcționare a ficatului. Rezultatul testului ELISA pe care l-am realizat pentru a vedea dacă pacienta are anticorpi (IgG specifici) împotriva Echinococcus Granulosus a fost negativ. Astfel, diagnosticul de infecție cu acest parazit nu a fost susținut. Cu toate acestea, datorită simptomatologiei pacientei și suspiciunii înalte de chist hidatic, am programat pacienta pentru intervenție chirurgicală. Mai apoi, 

Pacienta a fost internată conform datei programate. S-au recoltat analize sangvine (cu un rezultat superpozabil peste cele anterioare), examen EKG, radiografie cardio-pulmonară și consult anestezic. 

Intervenția chirurgicală a fost efectuată sub anestezie generală. Dimensiunea mare a chistului hepatic și lipsa expresiei la nivelul feței viscerale (inferioare a ficatului) a făcut absolut necesar un abord clasic. Astfel am efectuat o incizie subcostală dreaptă de aproximativ 20 de cm și am pătruns în cavitatea peritoneală (interiorul abdomenului). Modificările locale inflamatorii și modul în care ficatul era lipit de diafragm (mușchiul care separă abdomenul de torace) ca și aspectul macroscopic al chistului mi-au indicat că este vorba de un chist hidatic hepatic.

Ficatul a fost mobilizat prin secționarea aderentelor chistului la diafragm și secționarea peritoneului astfel încât să avem acces la fața diafragmatică, unde chistul depășea ficatul în exterior. Zona în care urma să se realizeze puncția chistului s-a izolat prin aplicare de câmpuri îmbibate în soluție paraziticidă (ser fiziologic hiperton) pentru a limita posibilitatea infectării restului abdomenului. S-a realizat puncția chistului, cu evacuarea parțială a conținutului (lichid limpede) și introducerea apoi de ser fiziologic hiperton care să inactiveze (să omoare) parazitul activ. După aceea am mărit orificiul de la suprafața chistului și s-a evacuat în totalitate conținutul chistului (lichid limpede și membrana proligeră decolată – o membrană albicioasă). 

În imagine se observă incizia ficatului mărita după inactivarea chistului și membrana proligera decolată.

Evacuarea conținutului chistului hepatic. 

Datorită dimensiunii mari a chistului ce ocupă peste 75 % din partea dreaptă a ficatului, am realizat o intervenție chirurgicală de perichistectomie parțială, intervenție ce constă în îndepărtarea parțială a peretelui chistului. După căutarea și rezolvarea surselor de sângerare și de curgere a bilei, rezultatul este o așa numită “cavitate restantă” alcatuită din peretele de chist care rămâne pe loc. La acest nivel se plasează tuburi de dren pentru un drenaj eficient. 

Observăm aici cavitatea restantă după eliminarea chistului hidatic. 

Evoluția postoperatorie a pacientei a fost lipsită de probleme. Tuburile de drenaj au fost suprimate progresiv și pacienta a fost externată în ziua a 6-a postoperator cu un singur tub de dren care a fost îndepărtat după 3 zile. 

Urmărirea postoperatorie va include controale periodice (examen fizic, analize sangvine și analize imagistice – ecografia abdominală alternând cu examen CT). De asemenea, pacienta va continua schema de terapie antiparazitară inițiată în cursul spitalizării în momentul confirmării diagnosticului, fiind îndrumată către un medic parazitolog. 

În concluzie, chistul hidatic hepatic este o boală ce poate ridica probleme redutabile de diagnostic, dar mai ales de tratament datorită dimensiunilor, localizării și complicațiilor chistului. Experiența echipei medico-chirurgicale și seriozitatea abordării cresc șansa tratării cu succes a acestei afecțiuni.