Acesta este primul articol dintr-o serie pe care vreau să o dedic metodelor de screening și de prevenție pe care le avem la dispoziție pentru diverse cancere digestive sau ginecologice. În opinia mea, acestea sunt informații extrem de importante pentru majoritatea persoanelor, pentru ca trebuie să știm ce anume putem face pentru a scădea riscul de apariție a anumitor boli. De asemenea, este important să cunoaștem ce teste și metode trebuie să recurgem pentru a diagnostica afecțiunea cât mai devreme, chiar înainte de apariția semnelor și simptomelor.
Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o problema importantă pentru majoritatea sistemelor de sănătate publică. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel mondial s-au înregistrat în cursul anului 2020 aproximativ 1.900.000 de cazuri noi de CCR. De asemenea, cancerul colorectal s-a situat în cursul anului 2020 pe locul 2 ca și număr de decese provocate (peste 930.000 de decese). Devine evidentă importanța mijloacelor de tratament și posibilitățile de prevenire ale acestei afecțiuni.
Procesul de screening se referă la un număr de teste pe care medicii le folosesc în încercarea de a identifica o anumită afecțiune înainte ca aceasta să determine apariția de semne și de simptome. Cu alte cuvinte, se încearcă diagnosticarea unei afecțiuni într-un stadiu cât mai timpuriu prin aplicarea unor metode specifice de diagnostic unor persoane aparent sănătoase. Aplicat la cancerul colorectal în sine, screeningul își propune identificarea și îndepărtarea unor leziuni premaligne (deci înainte de apariția cancerului propriu-zis). De asemenea, se urmărește identificarea cancerelor colorectale în stadii precoce pentru a scădea mortalitatea dată de aceste tumori. Pentru a simplifica și mai mult lucrurile:
- Majoritatea CCR au ca punct de plecare niște leziuni colonice benigne, mai exact anumite tipuri de polipi colonici. Aceștia parcurg un număr de etape până la apariția cancerului propriu-zis. Dacă în cursul acestui proces de evoluție (proces care se poate întinde pe câțiva ani) se reușește identificarea polipului colonic și îndepărtarea lui, se elimină pur și simplu apariția cancerului colonic.
- A doua țintă a screening-ului CCR este identificarea unui cancer într-un stadiu cât mai precoce. Acest lucru este extrem de important pentru că stadiile precoce de boală sunt mai ușor de tratat și cu rezultate mai bune în ceea ce privește supraviețuirea pacientului și calitatea vieții acestuia.
Testul ideal de screening ar trebui să aibă următoarele caracteristici:
- Să fie cât mai puțin invaziv pentru pacient, sau chiar non-invaziv. Acest lucru înseamnă ca testul respectiv să presupună într-un grad cât mai mic pătrunderea în organismul pacientului, de exemplu printr-o puncție sau prin introducerea de diverse instrumente în organismul pacientului.
- Să fie cât mai sensibil în a detecta patologia respectivă, adică să identifice un procent cât mai mare de persoane cu boala respectivă dintre cei analizați.
- Să prezinte o specificitate cât mai mare pentru patologia respectivă. Acest lucru se referă ca rezultat pozitiv al testului să indice doar boala respectivă și nu alte patologii.
- Să fie cât mai ușor de efectuat și astfel mai ușor de acceptat de către pacienți
- Să fie cât mai ieftin.
Există la momentul actual mai multe teste de screening disponibile, fiecare dintre acestea prezentând atât avantaje, cât și dezavantaje:
- Testul pentru sânge ocult în fecale (FOBT). Acest test ajută la diagnosticarea sângerărilor digestive oculte (adică cele care nu se văd cu ochiul liber de către pacient) prin identificarea unor cantități microscopice de sânge în materiile fecale. Avantajele acestui test sunt reprezentate de non-invazivitatea sa, de faptul că nu necesită pregătirea colonului anterior testului, este relativ ieftin și se poate efectua la domiciliu. Limitările acestui test: poate să nu identifice anumiți polipi sau chiar tumori constituite, sunt necesare modificări de dietă și restricții de medicație anterior de realizarea testului, este un test ce trebuie efectuat anual, sunt posibile rezultate fals pozitive. De asemenea, trebuie să înțelegem foarte clar că orice alt test cu excepția colonoscopiei ce obține un rezultat pozitiv, trebuie completat și prin realizarea unei colonoscopii.
- Testul imunochimic fecal (FIT). Acest test este folosit tot pentru a identifica o cantitate microscopică de sânge în materiile fecale. FIT a înlocuit FOBT în majoritatea sistemelor de sănătate datorită unei sensibilități mai mari în detectarea cancerului colorectal. Un alt avantaj față de FOBT este faptul că nu necesită modificări de dietă și restricții de medicație înainte de realizarea testului.
Avantajele testului FIT: se poate realiza la domiciliu, este relativ ieftin, nu necesită pregătirea colonului, este neinvaziv. Limitele FIT sunt relativ superpozabile peste cele ale FOBT: poate să nu identifice anumiți polipi sau tumori constituite, sunt posibile rezultate fals pozitive, trebuie efectuat anual. De asemenea, ca orice test non-colonoscopic de screening pentru CCR, un rezultat pozitiv al testului impune și efectuarea unei colonoscopii.
- Testul ADN fecal este un test care combină identificarea de cantități microscopice de sânge în materiile fecale cu identificarea în materiile fecale a unor secvențe de ADN tumoral. Ca și cele două teste anterioare (FIT și FOBT), se poate realiza la domiciliu, este neinvaziv și nu necesită pregătirea colonului. Acest test este mai scump față de primele două teste, dar se poate efectua la 3 ani. De asemenea, păstrează toate limitările testelor non-colonoscopice de screening: poate rata identificarea anumitor leziuni, iar un rezultat pozitiv impune efectuarea unei colonoscopii.
- Colonoscopia este considerată „gold standard” pentru screeningul CCR. Asta înseamnă ca este considerată ca fiind cel mai bun mijloc de diagnostic pentru cancerul colorectal. Colonoscopia permite vizualizarea întregului intestin gros cu ajutorul unei camere de dimensiuni reduse care este introdusă la nivelul anusului (rectocolonoscopie). Polipii identificați se pot biopsia (și astfel obținem un rezultat histopatologic) sau rezeca în totalitate (și astfel obținem îndepărtarea unei leziuni care ar fi putut evolua spre cancer). De asemenea, acest test permite biopsia și un diagnostic histopatologic de certitudine a tumorilor diagnosticate, pentru că poate diagnostica și alte leziuni sau boli colonice. Alt avantaj este reprezentat de faptul că nu trebuie efectuată anual. Majoritatea ghidurilor recomandă pentru populația cu risc mediu efectuarea unei colonoscopii la o perioadă de 10 ani.
Printre dezavantajele colonoscopiei se numără:
- pregătirea colonului cu soluții de tip polietilen glicol pentru o bună vizualizare a colonului;
- nu se poate realiza la domiciliu, ci doar în unități medicale;
- este mai scumpă decât testele de materii fecale descrise mai sus;
- reprezintă o manevra invazivă, cu un risc scăzut de sângerare (studiile estimează o rată de 8 cazuri la 10.000 colonoscopii) și de perforare a colonului (rata estimată este de 4 cazuri la 10.000 de colonoscopii).
Majoritatea studiilor au arătat colonoscopia ca fiind cea mai eficientă metodă de screening în ceea ce privește reducerea incidenței CCR și mortalității datorate CCR.
- Colonografia CT sau colonoscopia virtuală presupune examinarea colonului și a rectului printr-un tip special de examen computer tomografic. Această metodă prezintă o capacitate scăzută de a diagnostica polipii și tumorile colonice în comparație cu colonoscopia clasică, mai ales în cazul unui anumit tip de polipi (polipii plați) sau pentru cei localizați în colonul drept. De asemenea, în cazul unui rezultat pozitiv, se impune efectuarea unei colonoscopii.
Ghidul curent elaborat de Colegiul American de Gastroenterologie (ACG) consideră colonografia virtuală și examenul cu capsulă colonică opțiuni de screening pentru persoanele ce nu pot urma colonoscopie sau testul imunochimic fecal.
- Rectosigmoidoscopia flexibilă reprezintă o colonoscopie realizată cu ajutorul unui colonoscop flexibil, care examinează doar rectul și o porțiune limitată a colonului, colonul sigmoid. Rațiunea acestei metode de screening ar fi faptul că o mare parte dintre cancerele colorectale se localizează la acest nivel. De asemenea, această explorare colonoscopică limitată se poate efectua și fără sedare, față de colonoscopia totală care de regulă impune o sedare pentru confortul pacientului. Dezavantajul evident al acestei metode de screening este reprezentat de explorarea unei porțiuni limitate a colonului, aproximativ o treime din lungimea acestuia.
Datorită eficienței scăzute a rectosigmoidoscopiei flexibile în a reduce incidența și mortalitatea CCR, ghidul curent ACG recomandă luarea în considerare a acestei metode doar în cazul pacienților care refuză colonoscopia și testul imunochimic fecal.
În speranța că informațiile oferite în acest articol vă vor fi de folos, aștept întrebările și feedback-ul vostru cu privire la articol și vă invit sa mă urmăriți pe paginile de Facebook și Instagram pentru a vă informa despre afectiunile cu care va puteți confrunta!
